Pe 06 decembrie 2020 au avut loc alegerile parlamentare, care au pus sub semnul întrebării modul desfășurării campaniei electorale în mediul online, în principal pe Facebook, prin metodele de profilare și direcționare ale reclamelor politice pe Facebook, tipul de mesaje promovate și sponsorii acestora.
Motivul? Rezultatele alegerilor, în special cele obținute de un nou partid parlamentar pe eșichierul politic.
Prin această analizăputem înțelege mai bine unde și cum au fost direcționate reclamele politice și, eventual, dacă s-a putut realiza o micro-targetare a utilizatorilor Facebook din aceste informații.
Publicația ApTI este complementară analizei lansate în luna noiembrie 2020asupra reclamelor politice pe rețelele sociale, în cadrul alegerilor locale din septembrie 2020. Aceasta a concluzionat, printre altele, că nu există un nivel de transparență care ar impune platformelor sociale, cu precădere Facebook, să facă publice informațiile și datele folosite în privința determinării intereselor și a profilurilor politice ale utilizatorilor.
Concluzii ale analizei
Analiza arată că partidele politice au ales să investească cele mai mari sume în reclamele direcționate către județele cu orașe mari din România (județe precum Constanța, Prahova, Timiș, Cluj, Iași). AUR, PRO România și PMP au investit sume largi și în județe precum Suceava, Argeș, Hunedoara, Galați, în timp ce UDMR și-a îndreptat atenția și, mai ales, investițiile în județele cu mari comunități maghiare.
Făcând o comparație cu analiza lansată în toamnă, se observă, în primul rând, că suma totală cheltuită pe reclame pe teme sociale, alegeri sau politică a rămas în același spectru de sume totale cheltuite. În al doilea rând, numărul reclamelor, paginilor și sponsorilor din perioada campaniei pentru alegerile parlamentare a scăzut semnificativ față de campania din toamnă, cumva de așteptat având în vedere numărul de candidați mai redus și campania mai centralizată.
Datele prezentate indică că partide precum PSD, USR PLUS și AUR au decurs la promovarea plătită unor postări care denigrau alte partide sau la promovarea unor mesaje și subiecte sensibile în această perioadă. Aceste postări stârnesc, pe de o parte, sentimente de simpatie pentru partid și pentru candidații acestuia, iar pe de altă parte, resentimente față de Guvernul Orban, situația cauzată de pandemia de COVID-19 sau evoluția României după Revoluție.
De asemenea, analiza arată că reclamele politice de pe Facebook au fost mai degrabă generale, pentru un număr cât mai mare de utilizatori. Astfel, succesul unei campanii electorale pe Facebook nu depinde doar de promovarea reclamelor plătite oficial, mai ales când acestea sunt generale, ci și de celelalte instrumente de marketing neplătite folosite.
Totuși, detaliile analizei sunt limitate de informațiile disponibile public pe Facebook Ad Library. Faptul că informațiile nu cuprind toate datele potențial relevante legate de o anumită reclamă, ca și numărul semnificativ de postări politice fără identificarea plătitorului par a ne indica că nivelul de transparență promovat de Facebook este de fapt insuficient și limitat, deși este un prim pas în direcția bună.
Această analiză a fost elaborată de Bianca Cristina Butacu cu sprijinul Asociației pentru Tehnologie și Internet – ApTI și a fost realizată prin interpretarea datelor disponibile în spațiul public, conform surselor citate. Rezultatele, interpretările și concluziile prezentate în această analiză sunt apolitice și se referă la modul în care toți actorii politici au tratat subiectul datelor personale în alegerile parlamentare din 06 decembrie 2020.
După aproape două luni de la alegerile locale din 27 septembrie 2020, Asociația pentru Tehnologie și Internet ApTI a lansat o analiză asupra reclamelor politice promovate pe rețelele sociale în timpul campaniei electorale.
Analiza „Reclamele politice pe Facebook în contextul alegerilor locale din 2020 și impactul asupra protecției datelor personale și respectării vieții private”, realizată de Bianca Butacu și Cezara Panait, membre ApTI, este disponibilă aici.
Prima parte a analizei pornește de la un chestionar public – cele peste 100 de răspunsuri primite prin care au fost conturate câteva idei despre modul în care persoanele au primit pe diferite canale sociale conținut politic personalizat în funcție de interesele acestora și în mai multe cazuri, fără a exista consimțământul utilizatorilor pentru a le fi utilizate datelor personale. După prezentarea unor aspecte introductive privind reclamele politice în cadrul rețelele sociale, este realizată analiza datelor culese prin chestionar și prezentate exemple concrete care includ diverse încălcări ale vieții private.
A doua parte a analizei aduce în prim-plan reclamele politice derulate pe Facebook în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale 2020. Sunt prezentate sumele cheltuite pentru reclame politice la nivel național și județean. De asemenea, sunt analizate mai în detaliu reclamele politice direcționate către utilizatorii din municipiul București, din păcate doar în măsura datelor puse la dispoziție de Facebook.
Modul în care personalizarea reclamelor poate conduce la influențarea sau manipularea deciziilor politice ale utilizatorilor
Analiza rezultatelor unui sondaj online privind datele personale în context electoral în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale 2020
Analiza reclamelor politice pe Facebook în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale 2020
Posibile modalități de profilare a reclamelor politice în timpul campaniei electorale.
Concluzii ale autorilor
Considerăm că deși la momentul actual nu există un cadru de reglementare solid pentru reclamele politice în cadrul rețelelor sociale, există inițiative de a introduce acte legislative, în special la nivel european, care să conducă la standarde mai clare pentru responsabilitățile platformelor online și la creșterea transparenței în ceea ce privește publicarea reclamelor politice, personalizarea mesajelor în funcție de profilarea utilizatorilor și modul în care sunt gestionate datele personale ale acestora.
Cezara Panait
Co-autor,Asociația pentru Tehnologie și Internet
Remarcăm faptul că încă nu există un nivel de transparență care ar impune platformelor sociale, cu precădere Facebook în acest caz, să facă publice informațiile și datele folosite în privința determinării intereselor și a profilurilor politice ale utilizatorilor. Cu aceste informații considerăm că eforturile de creștere a transparenței privind reclamele politice în mediul online ar putea contribui la consolidarea democrației digitale și la înțelegerea modului în care aceste reclame sunt sau pot fi folosite pentru manipulare politică.
Bianca Butacu
Co-autor,Asociația pentru Tehnologie și Internet
Această analiză a fost pregătită cu sprijinul Asociației pentru Tehnologie și Internet – ApTI și a fost realizată prin interpretarea datelor disponibile în spațiul public, conform surselor citate. Rezultatele, interpretările și concluziile prezentate în această analiză sunt apolitice și se referă la modul în care toți actorii politici au tratat subiectul datelor personale în alegerile locale din septembrie 2020.
Datele personale devin o monedă importantă în orice campanie politică – fie că este legată de alegeri, fie că nu. Pe de o parte avem scandalul Cambridge Analytica, care ne demonstrează până unde se poate merge profilarea politică, iar de cealaltă partea avem în vigoare un Regulament European cunoscut sub numele de GDPR.
Ce se întâmplă în lume cu datele personale în context politic și ce se poate face cu ele? Cât ne interesează, cât ne doare si cât ar trebui sa ne pese? Ce este legal și ce este neetic? De unde putem să găsim sau să explorăm mai multe informații când se încinge lupta politica pentru voturi? Ce se întâmplă pe Facebook, în fața și în spatele ușilor?
Evenimentul va avea loc pe data de 11 martie 2020, în intervalul orar 10:00 – 14:00, la sediul Centrului pentru Jurnalism Independent și este adresat jurnaliștilor, studenților la jurnalism și comunicatorilor publici.
Datele personale devin o monedă importantă în orice campanie politică – fie că este legată de alegeri, fie că nu. Pe de o parte avem scandalul Cambridge Analytica, care ne demonstrează până unde se poate merge profilarea politică, iar de cealaltă partea avem în vigoare un Regulament European cunoscut sub numele de GDPR.
Ce se întâmplă în lume cu datele personale în context politic și ce se poate face cu ele? Cât ne interesează, cât ne doare si cât ar trebui sa ne pese? Ce este legal și ce este neetic? De unde putem să găsim sau să explorăm mai multe informații când se încinge lupta politica pentru voturi? Ce se întâmplă pe Facebook, în fața și în spatele ușilor?
Evenimentul va avea loc pe data de 11 martie 2020, în intervalul orar 10:00 – 14:00, la sediul Centrului pentru Jurnalism Independent și este adresat jurnaliștilor, studenților la jurnalism și comunicatorilor publici.
Temele de discuție ale evenimentului:
„Political Data Exploitation – from Cambridge Analytica to recent elections around the world. Trying to find out more” – Ailidh Callander, Legal Officer, Privacy International
„Who targets me – crowd-sourced global database of political adverts placed on social media” – Sam Jeffers, Who Targets Me
„Platformele de reclame politice de la Google și Facebook – ce se vede, ce nu se vede și după ce date putem «săpa» prin ele” – Alexandra Ștefănescu, Tech Officer, Code4Romania
„Monitorizarea Facebook la Alegerile Prezidențiale din noiembrie 2019” – Ana Maria Luca, Global Focus Center.
Înscrierea pentru participarea la eveniment se face printr-un email la contact@cji.ro.
About Me
Ideea proiectului Youth for Democracy a pornit din experiența Asociației pentru Dezvoltare Activă ADA în sectorul tineret la nivelul județului Bacău și de la voluntarii ADA, care au identificat o serie de probleme și nevoi la nivelul tinerilor în domeniul participării active la viața democratică.
Adresa:ASOCIAŢIA PENTRU DEZVOLTARE ACTIVĂ ADA Phone: +40-722343413 Facebook: @YouthForDemocracyRO Email: youthfordemocracy.eu@gmail.com
This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
Comisia Europeană, Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură şi Agenţiile Naţionale informează vizitatorii websiteului că toate datele preluate de pe acest site vor fi folosite numai în scopul administrării şi evaluării Programului “Corpul European de Solidaritate”. Toate datele cu caracter personal colectate în scopul acestui proiect prelucrate de organizațiile beneficiare ale Programului și de ANPCDEFP conform Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR). ANPCDEFP va stoca și prelucra aceste date conform Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al ConsiliuluI din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date. Accesul la datele personale poate fi obţinut printr-o solicitare scrisă. Pentru orice întrebare referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal, vă puteți adresa Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură sau Agenţiei Naţionale relevantă. Puteți introduce o plângere către Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor cu privire la modul de folosire a datelor cu caracter personal în orice moment.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.