Pe 06 decembrie 2020 au avut loc alegerile parlamentare, care au pus sub semnul întrebării modul desfășurării campaniei electorale în mediul online, în principal pe Facebook, prin metodele de profilare și direcționare ale reclamelor politice pe Facebook, tipul de mesaje promovate și sponsorii acestora.

Motivul? Rezultatele alegerilor, în special cele obținute de un nou partid parlamentar pe eșichierul politic.

În acest context, Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI a realizat o analiză asupra reclamelor politice derulate pe Facebook în România în timpul campaniei electorale pentru alegerile din 06 decembrie.

Prin această analiză putem înțelege mai bine unde și cum au fost direcționate reclamele politice și, eventual, dacă s-a putut realiza o micro-targetare a utilizatorilor Facebook din aceste informații.

Publicația ApTI este complementară analizei lansate în luna noiembrie 2020 asupra reclamelor politice pe rețelele sociale, în cadrul alegerilor locale din septembrie 2020. Aceasta a concluzionat, printre altele, că nu există un nivel de transparență care ar impune platformelor sociale, cu precădere Facebook, să facă publice informațiile și datele folosite în privința determinării intereselor și a profilurilor politice ale utilizatorilor.

Concluzii ale analizei

Analiza arată că partidele politice au ales să investească cele mai mari sume în reclamele direcționate către județele cu orașe mari din România (județe precum Constanța, Prahova, Timiș, Cluj, Iași). AUR, PRO România și PMP au investit sume largi și în județe precum Suceava, Argeș, Hunedoara, Galați, în timp ce UDMR și-a îndreptat atenția și, mai ales, investițiile în județele cu mari comunități maghiare.

Făcând o comparație cu analiza lansată în toamnă, se observă, în primul rând, că suma totală cheltuită pe reclame pe teme sociale, alegeri sau politică a rămas în același spectru de sume totale cheltuite. În al doilea rând, numărul reclamelor, paginilor și sponsorilor din perioada campaniei pentru alegerile parlamentare a scăzut semnificativ față de campania din toamnă, cumva de așteptat având în vedere numărul de candidați mai redus și campania mai centralizată.

Datele prezentate indică că partide precum PSD, USR PLUS și AUR au decurs la promovarea plătită unor postări care denigrau alte partide sau la promovarea unor mesaje și subiecte sensibile în această perioadă. Aceste postări stârnesc, pe de o parte, sentimente de simpatie pentru partid și pentru candidații acestuia, iar pe de altă parte, resentimente față de Guvernul Orban, situația cauzată de pandemia de COVID-19 sau evoluția României după Revoluție.

De asemenea, analiza arată că reclamele politice de pe Facebook au fost mai degrabă generale, pentru un număr cât mai mare de utilizatori. Astfel, succesul unei campanii electorale pe Facebook nu depinde doar de promovarea reclamelor plătite oficial, mai ales când acestea sunt generale, ci și de celelalte instrumente de marketing neplătite folosite.

Totuși, detaliile analizei sunt limitate de informațiile disponibile public pe Facebook Ad Library.  Faptul că informațiile nu cuprind toate datele potențial relevante legate de o anumită reclamă, ca și numărul semnificativ de postări politice fără identificarea plătitorului par a ne indica că nivelul de transparență promovat de Facebook este de fapt insuficient și limitat, deși este un prim pas în direcția bună.

Această analiză a fost elaborată de Bianca Cristina Butacu cu sprijinul Asociației pentru Tehnologie și Internet – ApTI și a fost realizată prin interpretarea datelor disponibile în spațiul public, conform surselor citate. Rezultatele, interpretările și concluziile prezentate în această analiză sunt apolitice și se referă la modul în care toți actorii politici au tratat subiectul datelor personale în alegerile parlamentare din 06 decembrie 2020.