Empowering young Palestinian women. Reality or dream?

Empowering young Palestinian women. Reality or dream?

Empowering young women does not begin with granting them financial support, empowering women begins with hearing them, with including them and, most importantly, with working with them as partners and decision-makers, not beneficiaries.

Working in the field of development in Palestine for more than ten years, half of those years were spent on working with Palestinian women to empower them economically through training them on how to start their own business.

Palestinian women have always taken the initiative to talk about the obstacles they face managing their own projects. One of the greatest challenges Palestinian women face chasing their dreams is the social pressure they struggle with each and every day.

Women of Palestine are fighting two occupations

The first is the Israeli occupation, which does not hesitate in destroying not only their lands, but their dreams. The Israeli occupation violates their most basic human rights. These women have been fighting this occupation for more than 70 years.

The second occupation is the patriarchal system that they have to deal with and face each and every single day. A cultural heritage which gave birth to all kinds of social stigmas and expected gender roles stand in the way of women making a living for themselves and their families. Women struggle to prove that they are capable and able to be financially independent despite the challenges they face.

Everyone knows that the economic empowerment of women, the ability of women to make an economic change, is a great opportunity to strengthen their economic and social status. At the level of the state economy, as women make up half of society and thus half of their productive capacity and given the direct impact of women on the second half of society, it is imperative that they contribute to the development process on an equal basis with men.

Despite the fact that women make up almost half of Palestinian society, despite their educational opportunities, and hold of many ministerial positions, membership of the Legislative Council, senior administrative positions and the judiciary – their contribution to the labor force remains limited due to their low level of work experience and discrimination.

As a result of the social legacies,  many Palestinian families are not allowed to go to work, in addition to matters related to women, such as marriage, pregnancy and childbirth.

Women inclusion in the Palestinian work force: current issues and challenges

The political participation of women in the Palestinian context is gaining a special status due to the specificity of the Palestinian political situation.

The Palestinian situation reflects a special situation for the political participation of women in terms of the percentage and type of participation. It should be studied according to the political context and specificity of the Palestinian situation.

The political situation in Palestine is in a gray phase: not an independent state, with all the entitlements necessary for political practice in terms of participation in elections or the rotation of power, the separation of powers and, most importantly, the existence of sovereign authority.

The gray phase makes it difficult to judge the political participation, in general, and the participation of women, in particular, through the indicators of political participation provided for in political science books or what is prevalent in other countries, such as the percentage of voter registration, voting in elections, or the percentage of women. It would be fair to judge women’s participation through participation in the national struggle in general, whether formal or informal, whether institutional or non-institutional.

Palestinian participation in the work force is the lowest compared to the Middle East. Unemployment rate amongt Palestinian women is one of the highest in the world in general.

This percentage has many reasons , but the first one is the political instability of this country, The Palestinian economy is fully linked to the Palestinian cause and is the product of a long and complex existential conflict. The signing of the Oslo Accords in 1993 made the Palestinian economy enjoy self-rule, which replaced the direct and full Israeli authorities over the West Bank and Gaza Strip with Palestinian National Authority (PNA), This does not mean that the Palestinian economy has become a free and scalable economy.  Restrictions on movement and free trade were imposed, and Israeli settlements continued to spread in the Palestinian territories.

Land and farms have been largely destroyed, fighting over resources has continued and this area has been deprived of sovereignty: it has no boundaries, there is no free trade, no control of the crossings, no currency, not even an army.

The Palestinian economy is largely governed by the Israeli economy and policies, with financial assistance from Arab countries, EU and USA. This economy is also characterized by a high proportion of workers in Israel and abroad. World Bank warned on April 4, 2019 of a complete collapse of the Palestinian economy as a result of Israeli policies against the Palestinian economy.

Within my work as trainer I decided to collect reasons why women are not empowered and what challenges they face in their community, by asking 200 women to fill in a questionnaire. The answers below done by the number of occurrences per reason for each group why the participation of women in the labor force is so low these were the results: as indicated in the figure. 13 times the reason for Palestinian customs and traditions has been restored to the challenges women face in entering the labor market or setting up a private enterprise.

Recommendations

  • NGOs can work on generating money on their own instead of depending on outside donations.
  • Strategies of the NGOs should have comprehensive programs that include women and men and in the different communities, due to the important role of men in supporting the participation of women in the work force. Not only do they need to include women, but men and stakeholders as well in the creation of the strategies that target vulnerable women in Palestine.
  • Inclusion of women in chamber of commerce rooms / empowering and activating the role of women in decision making positions.
  • Before starting a project, have a deep understanding of the community and its needs; More follow-up is needed, not just give machines, trainings and leave. A long term and systematic support are needed

This article was written by Fadi Eshtayeh, Consultant, International Development Advisor, and founder of Loesje Palestine. The views presented in this article do not reflect the position of Active Development Association ADA.

Șase planuri de intervenție pentru tinerii cu oportunități reduse din județul Bacău

Șase planuri de intervenție pentru tinerii cu oportunități reduse din județul Bacău

Asociația pentru Dezvoltare Activă ADA pregătește șase planuri de intervenție pentru tinerii cu oportunități reduse din județul Bacău în cadrul proiectului „Structured Dialogue Support Group – Politici și strategii pentru tinerii cu oportunități reduse din județul Bacău”.
Structured Dialogue Support Group – Politici și strategii pentru tinerii cu oportunități reduse din județul Bacău

ADA demonstrează sustenabilitatea proiectelor implementate printr-o nouă ediție a proiectului „Structured Dialogue Support Group”. De data aceasta, împreună cu tineri băcăuani și reprezentanții autorităților locale, ADA va lucra asupra problemelor și nevoilor tinerilor cu oportunități reduse din județul Bacău pentru a realiza primele planuri de intervenție pentru acești tineri, în șase domenii cheie: educație, dezvoltare profesională, cultură și artă, sport și sănătate, voluntariat, social.

Începând cu anul 2015, activitățile ADA au început să se focuseze din ce în ce mai mult pe tinerii cu oportunități reduse, în special tineri din mediul rural. Așa s-a ajuns la Structured Dialogue Support Group – Sprijin pentru Inițiativele Tinerilor Băcăuani, implementat în perioada august 2016 – octombrie 2017. Prima ediție a proiectului a cuprins o serie de consultări cu tinerii cu oportunități reduse pe tema nevoilor de informare, formare și sprijin a participării active la viața democratică, identificând o de serie de probleme și nevoi în domeniile educație, cultură, sport și sănătate, dezvoltare profesională, voluntariat și dezvoltare personală, social. Rezultatul final al proiectului a fost strategie județeană pentru promovarea participării active a tinerilor cu oportunități reduse în dialog structurat.

Prin activitățile organizate și resursele necesare pentru abordarea temelor proiectului, s-a ajuns la concluzia că politicile județene de tineret nu vizează sau vizează într-un mod sumar tinerii cu oportunități reduse și situațiile specifice lor. Nevoile și problemele acestora nu sunt identificate în mod clar, ultimul studiu asupra tinerilor cu oportunități reduse, în special asupra celor din mediul rural, fiind făcut în urmă cu mai bine de 5 ani.

Identificarea acestor lipsuri și probleme a dus continuarea proiectului prin Structured Dialogue Support Group – Politici și strategii pentru tinerii cu oportunități reduse din județul Bacău.

Astfel, cea de-a doua ediție a proiectului reprezintă o intervenție asupra politicilor și strategiilor județene care țintesc problemele și nevoile tinerilor cu oportunități reduse prin realizarea a 6 planuri clare în domenii cheie concrete: educație, dezvoltare profesională, cultură și artă, sport și sănătate, voluntariat, social.

Obiectivele proiectului

1. Creșterea cu 50% a gradului de înțelegere a problemelor și nevoilor tinerilor cu oportunități reduse din județul Bacău în domeniile educație, cultură, sport și sănătate, dezvoltare profesională, voluntariat și dezvoltare personală și social de către factorii de decizie aferenți fiecărui domeniu, prin implicarea directă a 330 de tinerilor cu oportunități reduse, 60 factori de decizie și alți stakeholderi relevanți pentru fiecare domeniu în parte în procesul de identificare al problemelor și nevoilor.

2. Îmbunătățirea a cel puțin 50% din politicile și strategiile județene existente pe baza celor 8 standarde de calitate în politicile de tineret formulate de Forumul European al Tinerilor și în raport cu nevoile și problemele tinerilor cu oportunități reduse, prin dezvoltarea unui sistem județean eficient pentru evaluarea și monitorizarea acestora.

3. Abordarea a minim 75% din nevoile și problemele specifice ale tinerilor cu oportunități reduse din județul Bacău, identificate în cele 6 domenii cheie, în cadrul planurilor de intervenție pentru rezolvarea strategică a acestora în 5 ani, prin facilitarea participării a 330 tineri cu oportunități reduse din județul Bacău în dialogul structurat cu factorii de decizie și alți stakeholderi relevanți pentru fiecare domeniu.

Impactul cel mai evident al proiectului va fi asupra situației de la care a pornit ideea acestuia: problemele și nevoile tinerilor cu oportunități reduse vor fi mai bine înțelese și cuprinse în 6 planuri de intervenție pentru o rezolvare strategică a acestora.

Activitățile planificate

Proiectul a început cu o serie de consultări cu tinerii cu oportunități reduse din Bacău, Onești, Comănești, Podu Turcului, Buhuși și Sascut.

În cadrul consultărilor, au fost dezbătute politicile și strategiile județene existente asupra tinerilor cu oportunități reduse, cum reflectă acestea realitatea și care sunt de fapt problemele și nevoile cu care tinerii cu oportunități din comunitățile locale se confruntă.

În perioada iulie 2019 – ianuarie 2020 au loc atelierele #YouthPlan Bacău: 6 ateliere pentru realizarea planurilor de intervenție în domeniile educație, dezvoltare profesională, cultură și artă, sport și sănătate, voluntariat, discriminare și incluziune socială.

În primăvara 2020 vor avea loc dezbateri publice asupra celor șase planuri de intervenție, în cadrul unui Seminar Județean de Tineret. La finalul seminarului va avea loc o gală în cadrul căreia vor fi recunoscute meritele și munca celor care s-au implicat în proiect.

#YOUTHPLAN BACĂU

CE SUNT ATELIERELE #YOUTHPLAN BACĂU?

Cum a fost menționat anterior, în perioada iulie 2019 – ianuarie 2020 au loc atelierele #YouthPlan Bacău: 6 ateliere pentru realizarea planurilor de intervenție în domeniile educație, dezvoltare profesională, cultură și artă, sport și sănătate, voluntariat, discriminare și incluziune socială.

Fiecare atelier abordează câte un domeniu, tinerii participanți lucrând împreună la dezvoltarea unui plan de intervenție la nivel județean care să vină în sprijinul tinerilor cu oportunități reduse și/sau nevoi speciale din județul Bacău..

Acestea sunt gândite în așa fel încât să fie un spațiu destinat tinerilor din județul Bacău, care cred în șanse, drepturi și oportunități egale pentru toți tinerii, indiferent de oportunitățile reduse sau nevoile speciale ale acestora.

Tinerii au oportunitatea de a aprofunda și înțelege mai bine nevoile, problemele și provocările tinerilor din județul Bacău, în special a celor cu oportunități reduse și/sau nevoi speciale, în domeniile vizate.

Pe parcursul unei săptămâni, aceștia lucrează împreună pe un domeniu specific, pentru a-și transformăa ideile în planuri de acțiune.

Participă la ultimul atelier #YouthPlan Bacău!

Ultimul atelier din cadrul proiectului SDSG2 pe tema drepturilor omului, discriminare, excluziune și incluziune socială are loc în perioada 20 – 26 ianuarie 2020.

25 de tineri din județul Bacău vor aborda și profunda problemele și nevoile tinerilor băcăuani cu oportunități reduse în ceea ce privește discriminare și incluziunea socială.

Înscrierile sunt deschise până vineri, 17 ianuarie 2020, ora 20:00! Formularul de aplicație este disponibil aici: https://forms.gle/Xwvp6YNHtvHwXAFE7

Mai multe detalii despre atelier sunt disponbile aici: http://bit.ly/2rTaGse

Contact

Adresa: ASOCIAŢIA PENTRU DEZVOLTARE ACTIVĂ ADA
Phone: +40-722343413
Facebook: @YouthForDemocracyRO
Email: youthfordemocracy.eu@gmail.com